Opinie avocat – ce spune codul fiscal despre criptomonede

Investiția în criptomonede a devenit foarte populară în ultimii ani atât la nivel global, cât și pentru investitorii din România care au fost atrași de câștigurile pe care aceste monede virtuale le pot oferi. Însă, pe lângă faptul că îți pot aduce încasări mari, sunt și extrem de volatile, ceea ce înseamnă că nimeni nu îți poate promite un câștig garantat. Fiscul însă nu mizează pe noroc și are reguli foarte clare în ceea ce privește impozitarea veniturilor din criptomonede.

În România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel. Art. 114 alin. 2 lit. m) Cod fiscal stabilește că printre veniturile impozabile realizate din alte surse se regăsesc și veniturile din transferul de monedă virtuală.

Conform art. 115 alin. 1 C.fisc. aceste venituri nu sunt venituri cu reținere la sursă, astfel încât obligația declarării și plății acestui impozit revine contribuabilului care a realizat venitul, nu unităților bancare în contul cărora contribuabilul a retras suma din tranzacțiile cu monedă virtuală, nici platformelor prin care se tranzacționează moneda virtuală.

Cum se declară veniturile?

Persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea Declarației unice, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului și să plătească taxele datorate. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Cum se calculează profitul din criptomonede?

Impozitul pe venit datorat pentru aceste venituri se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat, determinat ca diferența pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției (ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori – așa-numitele „gas fees”).

Cu alte cuvinte, dacă la un moment dat am investit 1000 de euro pentru achiziționarea de BTC, iar ulterior am câștigat 3000 de euro la vânzare, câștigul este de 2000 de euro. Pentru cei 2000 de euro investitorul va plăti un impozit de 200 de euro (10% din 2000).

Prin excepție, câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 de lei

Având în vedere că achiziția monedelor virtuale se efectuează de obicei în monedă străină (euro, dolar american etc.), sunt relevante și prevederile art. 9 alin. 1 C.fisc. care stabilesc că impozitele se plătesc în moneda națională a României iar alin. 2 stabilește că sumele înscrise pe declarația fiscală se exprimă în aceeași monedă. Prin urmare, calculul bazei de impozitare trebuie să urmeze aceeași regulă. Pentru calculul bazei de impozitare este relevant așadar cursul BNR de la momentul la care se achiziționează monedă virtuală și, ulterior, cursul BNR de la momentul la care moneda virtuală este schimbată în monedă fiduciară, dacă aceasta este altă monedă decât moneda națională.

Conform art. 116 alin. 7 C.fisc., cei care realizează venituri din transferul de monedă virtuală nu au obligaţia completării Registrului de evidenţă fiscală și nici obligația de conducere a evidenţei contabile. Cu toate acestea, considerăm că, persoana fizică ar trebui să păstreze datele din care rezultă sumele investite și câștigurile din activități cu criptomonede, pentru a putea justifica diferența dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare, precum și istoricul tranzacțiilor efectuate.