Angajatul trebuie să câștige la fel de mult, pe perioada cât se află în concediul de odihnă.
Iată o temere total nejustificată pentru un angajat cu forme legale.
După perioadele de activitate intensă la locul de muncă, e întotdeauna binevenită o vacanță, care să ofere deconectare și energie. Astfel, odată întors la muncă, angajatul să își poată continua activitatea în mod eficient și fără să-i fi fost afectate în vreun fel drepturile salariale, pe perioada concediului de odihnă.
Angajatul trebuie să câștige la fel de mult, pe perioada cât se află în concediul de odihnă.
Lucrurile au fost bine reglementate, pentru ca toți angajații, indiferent de aplombul sau relaxarea lor de la locul de muncă, să poată beneficia, fără discriminare, de acestrepausnecesar și de plata cuantumului cel mai avantajos pentru salariat.Așadar, orice amânare și temere sunttotal neîntemeiate.
Legiuitorul a reglementat clar acest drept la art. 150 din Codul muncii. Și totuși de ce mai aparîn practică nelămuriri? Pentru că pot exista și situații speciale care, din necunoașterealegislației muncii, pot fi eronat interpretate.
Redau mai jos art. 150 din Codul muncii.
Art. 150. [cuantumul și plata indemnizației de concediu]
(1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoareinainte de plecarea in concediu.
Așadar, pe de o parte, la alin. (1) ni se confirmă ca indemnizația de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât suma pe care ar fi câștigat-o salariatul în perioada respectivă daca nu și-ar fi luat concediu, dar pe de alta parte, la alin. (2), se indică și modul de calcul al acestei indemnizații – în funcție de media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni.
Aici pot apărea unele semne de întrebare.
Daca aceste drepturi salariale au fluctuat in ultimele 3 luni, cum se calculează indemnizația de concediu? Iată câteva cazuri concrete care pot da naștere interpretărilor:
- Dacă salariatul lucrează,de exemplu, in industria ospitalității, iarin noiembrie și decembrie a avut 3.000 de lei brut, iar in ianuarie a trecut la 4.000 de lei (conform OUG nr. 168/2022), indemnizația pentru un concediu de odihna luat în februarie, calculată ca medie a ultimelor 3 luni, ar fi mai mică decât drepturile salariale cuvenite în februarie.
- Sunt situații când veniturile salariale au fost diminuate în ultimele trei luni și ele merită discutate: dacă salariatul a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului cu 5% in ultimele 3 luni (conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul muncii), apare aceeași situație – indemnizația de concediu ar fi mai mică. Același lucru ar putea să se întâmple și în cazul în care angajatul a trecut la un contract cu jumătate de normă sau a fost de curând de acord să se mute pe un post mai prost plătit. Există pericolul ca indemnizația de concediu să fie în aceste cazuri drastic diminuată?
- Dar dacă salariatul își ia acum concediul neefectuat în anii trecuți, când salariul lui era altul, mult mai mic. Care 3 luni “anterioare” se iau in calcul? Cele din perioada când ar fi trebuit să își efectueze concediul sau cele de acum, adică efectiv ultimele 3 luni?
Ca sa stabilească clar lucrurile, legiuitorul a decis că în toate aceste situații se ia în considerare cuantumul cel mai avantajos pentru salariat.Primează deci veniturile lui actuale, dacă acestea sunt mai mari.
Media ultimelor 3 luni se aplica doar dacă indemnizația astfel rezultată este mai mare decât cea aferentă veniturilor actuale.